Să ne privim în oglindă Două rațe se duc la baltă pe același drum pe care deunăzi s-au întâlnit cu un vulpoi — o fi bine? Leul vrea neapărat să vadă că un biet gândăcel îi face numaidecât o plecăciune — nu așa i se cuvine regelui animalelor? Trei broaște aleargă după capătul curcubeului unde cu siguranță se află o comoară și ce să vezi? Chiar găsesc capătul. Un urs vrea să fie la modă, pentru că e un urs grozav pe care toată lumea trebuie să-l admire — sfaturile unei ciori vor pica la fix. O cămilă dansează, o pisică visează, un struț e îndrăgostit, un hipopotam se duce la restaurant, un șoricel vrea să vadă marea — fantezia lui Arnold Lobel nu are margini, iar aceste fabule amuzante și în același timp subtile pe care ni le spune nu sunt, de fapt, decât o oglindă în care ne invită să ne privim. Medalia CALDECOTT 1981 „Cea mai bună carte a acestui autor remarcabil și multipremiat.“ — Publishers Weekly „Imaginația și umorul din Fabulele lui Arnold Lobel vor cuceri orice copil.“ — The New York Times Cei mari și puternici cad cel mai de sus • Uneori e cât se poate de sănătos să-ți schimbi obiceiurile • Dragostea își este propria răsplată • E greu să te dai drept ce nu ești • Sfaturile prietenilor sunt ca vremea, uneori bune, alteori rele • Când își doresc cu tărie ceva, unii sunt în stare să creadă orice • Totul e bine când se termină cu o masă bună • Fericirea e a celor care se bucură de ceea ce fac • La orice reziști, dar la lingușeală nu • Purtările copiilor oglindesc obiceiurile părinților • Merită să faci un drum oricât de lung și de anevoios pentru o clipă de fericire adevărată.